Comentarii

Fiul meu are viziune minus. Viziune minus va avea loc în armată

Din păcate, ca aproape întotdeauna când revendicăm altceva, conţinutul acestuia rămâne vag şi nedeterminat, punând aura speranţelor şi a dorinţelor noastre. Acestea din urmă au dominat, în diverse combinaţii bazate cel mai adesea pe opoziţie, dar şi cu episoade de alianţă politica ultimelor trei decenii.

diferență între viziune unică și progresivă

Rotiţi în diverse funcţii — ţinând cont de apropierea de centrul puterii, interferând oficial şi, mai ales, neoficial în tot soiul de situaţii, oamenii aceştia dau impresia că sunt — cu toţii, fără nici o deosebire de partid — reprezentanţii lor înşişi, a propriei lor familii şi a castei pe care o întruchipează în contexte oficiale şi mondene. Acesta e fondul pe care apariţia noilor partide a stârnit o undă de entuziasm. Unii şi-au însuşit — mai mult sau mai puţin entuziast — această logică şi au făcut carieră în marile partide.

Capabili să creeze o piaţă de care — în ciuda invocării ei — înalta politică şi administraţie sunt încă foarte temătoare şi capabile fiul meu are viziune minus propage teamă şi să se mişte cu uşurinţă pe ea, oamenii aceştia — relativ tineri — s-au văzut lipsiţi de orice voce în societate.

Opinia lor nu conta decât în mediul închis al domeniului ori al afacerii proprii.

viziune bună hipermetropie și vârstă

Social vorbind, rezonanţa ei era minimă şi acest lucru era uşor perceptibil mai ales în momentele mult prea numeroase la noi de modificare a legislaţiei domeniale ori a reglementărilor fiscale.

Numai că s-a întâmplat ceva: şcoliţi în Occident şi având experienţa lumii de acolo, mulţi dintre tinerii activi ai anilor au înţeles că societatea se structurează nu doar vertical cum vor marile partideci şi rizomial.

Astfel că au început să se organizeze, în funcţie de afinităţi, în diverse asociaţii, ONG-uri, grupuri informale care — într-o situaţie sau alta — au reuşit şi să răspundă mult mai eficient decât statul unor probleme punctuale. Un individ, oricare ar fi el, poate fiul meu are viziune minus discreditat uşor. În beneficiul lor au fost şi noile medii, oboseală și vedere particular cele ale reţelelor sociale, care au permis crearea de forumuri de discuţii care, pe de o parte, au diseminat într-o sferă mult mai largă problemele dezbătute, pe de alta, au făcut cu putinţă contacte neutre dincolo de raza de acţiune al fiecărui grup.

Efectul cumulativ al fiul meu are viziune minus acestora a fost convertirea progresivă a calităţii în cantitate: trecută bariera unui anumit număr de susţinători activi, s-a pus — firesc — problema ieşirii din interregnul asociaţiilor civice şi a intrării efective în viaţa politică.

amplificator de viziune online cum se restabilește vederea 0 7

Problemele concrete nu se rezolvă — într-o societate modernă — decât în cadre comune şi cine nu are capacitatea de a participa la constituirea acestor cadre la nivelul definirii conceptuale, al formulării legale şi al articulării administrativeva fi mereu la discreţia teoreticienilor, parlamentarilor şi funcţionarilor puterii.

Mai înainte de toate, poate părea puţin arbitrar să considerăm că doar aceste trei formaţiuni sunt partide noi. Ceea ce le caracteriza era, în primul rând, faptul că toate îndeplineau funcţia unor vehicule politice ale unor personaje care se credeau deopotrivă carismatice şi investite cu un rol istoric. Mai mult sau mai puţin, aceste partide se reduceau la şeful lor nominal sau acceptat de toţi ca atarece beneficia de expunere mediatică şi de primordialitate pe toate listele de candidaturi.

În fapt — oricât de trist ar suna — ele nu sunt cu nimic deosebite de ALDE sau de diversele partide create de Teodor Meleşcanu. Singura diferenţă o fac naivii seduşi de retorica şefului carismatic. Există — în fiecare din cele trei partide — o fiul meu are viziune minus efervescenţă internă datorată faptului că Nicuşor Dan cât a fost în fruntea USR-ului nu părea a fi în stare să cristalizeze cloud-ul din care s-a născut partidul, Dacian Cioloş la PLUS e mult prea prins de afacerile de la Bruxelles pentru a mai acorda atenţie vieţii zilnice a propriei organizaţii, iar DEMOS-ul pare a avea şi o uşoară componentă anarhică.

Anul trecut, la europarlamentare, oamenii au votat USR şi PLUS nu pentru ceea ce reprezentau căci, onest vorbind, reprezentau foarte puţincât pentru speranţa şi promisiunea pe care o întruchipau. Problema ambelor fiul meu are viziune minus era aceea de a articula această speranţă şi promisiune în politici clare — care, graţie unei prezenţe publice vizibile — să fie traduse în măsuri eficiente la scară socială.

Pentru aceasta, cele două încă platforme trebuiau să devină cu adevărat partide politice şi, ideal, un singur partid politic.

Și nu mă refer la sănătatea medicală, că pot fi foarte sănătoase din acest punct de vedere. Mă refer la sănătatea mentală, emoțională, sănătatea spiritului, maturitatea care ar trebui să le caracterizeze. Am cunoscut doar două mame sănătoase în toți anii mei de existență. Nu am să le numesc aici, dar cert este că, deși nu sunt mamă- și vreau să mă rog lui Dzeu nici să nu fiu, dacă e să fiu ca majoritatea-pot spune cu certitudine că mamele românce merită realizată o analiză statistică, totuși, eu mă refer doar la experiența mea sunt mame bolnave prin definiție.

Un partid adevărat este o armată în ordine de luptă. De-acolo, opiniile încetează şi toată lumea face ceea ce s-a hotărât. Bănuiesc pe baza câtorva demisii ale unor oameni de reală calitate că lucrurile vor fi fost similare, într-un moment sau altul, şi în PLUS. Nu ştiu cum stau lucrurile la DEMOS, însă după tăcerea ultimelor luni, mi se pare că şi acolo lucrurile s-au oprit, blocate de ideea transformării fiul meu are viziune minus anti-sistem în structura — inevitabil rigidă — a unui partid.

Partea cea mai tristă a acestor lucruri e o bizară aplicaţie a principiului arhimedic: tentativa de organizare ce vine de sus în jos crează vindeca miopia senila reacţie proporţională de jos în sus. Într-un anume fel, dificultatea cea mai mare e, acum, pe umerii USR-ului şi, în particular ai lui Dan Barna.

PLUS-ul pare a-şi fi pierdut, literalmente, capul după ce figurile sale cele mai reprezentative — exceptându-l pe Vlad Voiculescu — s-au estompat în ceţurile Bruxelles-ului. Această apatie — compensată probabil de febrilitatea de campanie — va costa la următoarea scadenţă electorală. DEMOS-ul, cum spuneam, nu pare a fi în măsură să lupte cu proprii lui demoni anarhici. În ciuda neajunsurilor — nu puţine — pe care le crează la vârf, rezistenţa bazei la structurarea verticală de sus în jos e mai curând bună.

Căci, avem sub ochi — la PNL — efectul pervers al acestei formule. Indiferent de ce gândeşte şi de ce intenţii are Ludovic Orban, asemenea decizii sunt — implicit — declaraţii de dezavuare a organizaţiilor locale ale PNL. În măsura în care militanţii partidului văd că funcţia cea mai reprezentivă la nivel local nu e una realmente electivă, care să instituţionalizeze proiectele şi realizările lor atenţie: dacă sunt!

  • Tabela de compatibilitate a părinților după tipul de sânge și factorul Rh pentru conceperea unui copil Inima atac Planificarea pentru sarcină include un set de măsuri menite să optimizeze condițiile de concepere și de naștere a unor copii sănătoși.
  • Copilul are vedere minus 11 Copilul are vedere minus 11 Tulburarile de vedere ale copilului mic sunt dificil de suspicionat de catre dioptrii prin utilizarea unei lentile sferice cu plus sau minus.
  • Despre mame, cu minus. – madeleinetinteiablog

Adică îşi pierde contactul cu oamenii. Încă ceva: poate cu Nicuşor Dan lucrurile sunt mai negociabile, însă în mod cert Mihai Chirică îşi va păstra o bună parte din oamenii lui fireşte, acceptând — în schimbul susţinerii — şi nişte penelişti în aparatul primărieinumai că va fi cam ca la Cluj.

sfaturi de restaurare a vederii vederea s-a deteriorat din cauza nervilor

Aici, Emil Boc a înţeles perfect că alegerile nu pot fi câştigate fără vectorul unui mare partid. Probabil că, de atâţia ani, mecanismul instituţional al Primăriei din Cluj e format şi formatat de oamenii dânsului de aşa manieră încât participarea PNL-ului local e mai curând decorativă asta nu înseamnă că şefii clujeni ai formaţiunii lui Ludovic Orban nu fiul meu are viziune minus îmbogăţesc pe seama funcţiei sau a contractelor cu statul.

Doar că tocmai acest lucru îi poate fi de folos — la o adică — lui Emil Boc, dacă într-o zi va decide să candieze de unul singur sau să schimbe barca politică.

3 Commments

Astfel că, la localele ce se apropie, PNL-ul poate sfârşi în tragi-comica situaţie în care va câştiga primăriile celor mai importante trei oraşe ale ţării, însă — practic — nu va avea puterea în niciunul dintre ele în cel mai bun caz, va miza pe alianţe în Consiliile locale.

Cum se spunea pe vremuri: va domni, dar nu va guverna. Or, dacă nu vor guverna efectiv, s-ar putea ca acest acces — limitat, dar foarte vizibil — să-i transforme doar în ţapii ispăşitori ai următoarelor alegeri.

Teama conducerii de concurenţă în eşalonul forum de viziune bună a creat un vid de oameni în măsură a prelua frâiele campaniei şi — eventual — a marilor oraşe.

Astfel că această formulă, a susţinerii unor candidaţi din afară se viziune mai potrivită dovedi cea mai valabilă, nu atât în perspectiva localelor căci s-ar putea ca, după acestea PNL-ul să se lovească de problemele evocate mai suscât — prin reuşita la acest scrutin — în crearea valului de încredere care să permită câştigarea alegerilor generale din toamnă.

Iar dacă are Guvernul şi Parlamentul, poate miza pe loialitatea primarilor chiar dacă vin din alte formaţiuni politice. Problemele lumii româneşti sunt mult mai bine sesizate jos, la baza partidului; răspunsurile pot fi formulate mult mai adecvat la mijloc, acolo unde sunt experţii domeniali şi unde e spaţiul de dezbatere. La vârf e vorba doar de popularizarea şi de articularea instituţională a acestor lucruri. În acest fel, şi militanţii de rând — cei pe care se sprijină partidul între alegeri, şi competenţele tehnice, şi liderii dintre care şeful e primus inter pares, învestit cu autoritatea de a tranşa dezbaterile interne au atribuţii clare şi un rol activ în economia partidului.

E de la sine înţeles că funcţionarea acestui lanţ pe verticală înseamnă şi promovarea oamenilor. Pe de altă parte, trebuie să fie la fel de de la sine înţeles şi faptul că logicile ONG-iste şi corporatiste cu care s-a început proiectul partidului au nişte limite de care trebuie ţinut cont.

Sarcina moștenită

Într-un cerc de prieteni, lucrurile acestea pot constitui obiectul glumelor, al supărărilor, al polemicilor mai mult sau mai puţin cordialedar — ca regulă generală — idiosincraziile mele sunt limitate şi relativizate de cele ale celorlalţi.

Atunci când ele se însumează sau se înmulţesc şi devin combustibilul unei formaţiuni politice, solicită o altă atitudine decât aceea din micul nostru cerc de prieteni.

Cele mai comune 3 tipuri de Astigmatism Există trei tipuri principale de Astigmatism: Astigmatismul Miopic. Unul sau ambele meridiane principale ale ochiului sunt afectate de miope. Dacă ambele meridiane sunt cu miopie, ele sunt măsurate în grade diferite.

De aceea e necesară organizarea cvasi-militară a partidelor politice: pentru a face front comun altor partide organizate similar. Fireşte că prima datorie a unui partid e aceea de a convinge diferență în gimnastica vederii căruia îi solicită votul, numai că — pentru aceasta — sunt necesare două lucruri: mai întâi trebuie ca oamenii care-l alcătuiesc să fie ei înşişi convinşi de justeţea cauzei pe care o expun şi de posibilitatea realizării proiectului pe care-l propun şi, în al doilea rând, trebuie să aibă capacitatea de a realiza efectiv ceea ce prezintă în faţa electoratului ca soluţii.

Or, acestea toate presupun determinarea deciziei asumate, nu lipsa de sfârşit a unei dezbateri în care zăngăne orgolii şi scârţâie scrupule.

USR, CU PLUS ŞI MINUS

Asta înseamnă, simplu, că nu totul se discută la nesfârşit, nu totul se votează şi se revotează şi nu fiecare apare — cu nume şi prenume — în realizarea comună. Realizarea — dacă e să fie — îi depăşeşte pe toţi; e mai mult decât suma a ceea ce a pus fiecare în proiectul comun.

Încă ceva: politica trebuie să fie pragmatică, dar fără a eşua în cinism. E clar că nu toţi membrii şi cu atât mai puţin simpatizanţii unui partid vor fi aleşi în funcţii publice. Dar e necesar ca cei care nu au această şansă să ştie că participă la viaţa partidului şi — implicit — la viaţa socială.

Ei cunosc cel mai bine problemele de zi cu zi ale lumii, pentru că ei sunt cei pastila pentru vedere le trăiesc zilnic. A-i asculta — şi, mai ales, a-i încuraja să le numească — e un exerciţiu de educaţie civică pe care ar trebui să şi-l propună orice partid. Datorită faptului că, pe de o parte sunt evidenţiate lucrurile ce trebuie remediate, pe de alta formularea acestora cu inevitabile sincope e o cale — poate cea mai bună — de detensionare şi de raţionalizare a frustrărilor sociale.

Навигация по записям

A-i asculta pe oameni revine la a le da sentimentul că cuvântul lor contează. Cei aleşi în funcţii publice ştiu foarte bine un lucru: câştigarea alegerilor e imperios necesară pentru că — ne place sau nu — învestirea în funcţii şi beneficiile pe care acestea le aduc deopotrivă material, cât şi în termeni de prestigiu stabilizează şi dau coeziune unui partid.

Lentilele cu o singură vedere au o rezistență uniformă a lentilelor. Lentilele concave cu o singură viziune corectează vederea scurtă vedere la distanță slabă. Pentru aceasta, o rețetă de testare a ochilor înregistrează puterea lentilei cu numere minus. Așadar, o persoană cu vedere scurtă ar putea avea ochelari cu lentilă de -5,

O formaţiune politică ce rămâne la nesfârşit în opoziţie devine, treptat, un simplu club de discuţii şi, progresiv, se destructurează. Iarăşi, ne place sau nu, în centrul vieţii politice e puterea. Numai că puterea nu e un idol, capricios şi crud, ci chiar ceea ce spune cuvântul: capacitatea de a face, de a articula în concret proiectele din vremea opoziţiei.

Asta presupune două lucruri: că în opoziţie se formează proiecte — şi oameni în măsură a le susţine — şi că exerciţiul puterii limitat în timp e o probă a responsabilităţii. Cel care a deţinut puterea e întrebat — şi de contemporani şi de istorie — ce a făcut, nu de ce nu a făcut ce nu a făcut. Faptul de a discuta problemele, de a gândi un proiect şi de a-l realiza în concret presupun tipuri de acţiuni diferite, expertize diferite, instrumentare diferite şi, da, oameni diferiţi.

În egală măsură, realizarea unui proiect poate presupune modificarea lui, adecvarea la un concret ce-şi are propria-i dinamică, mici improvizaţii cu condiţia de-a nu periclita întregulalianţe circumstanţiale şi, câteodată, regândirea obiectivelor în funcţie de un întreg mai vast. E incontestabil faptul că, în utimele trei decenii, România şi-a reluat calea modernizării.

Atâta doar că, în lumea atât de agitată în care trăim, nu modernizarea e aspectul definitoriu aceasta fiind, graţie tehnologiilor globale, aproape o fatalitateci ritmul ei.