183285964 Curs Logopedie PDF

Lecție de logopedie pe tema viziunii, Curs Logopedie PDF

masaj în zona gulerului cu vedere scăzută

Evaluarea limbajului §i a comunicarii Psihodiagnoza §i prognoza in psihopedagogia speciala Interventia terapeutica in logopedie Etiologia balbaielii Defmitie §i frecventa in balbaiala Criterii de clasificare in balbaiala Simptomatologia balbaielii §i impactul ei asupra personalitatii Cadrul general al abordarii simptomatologice Simptomatologia balbaielii clonice Dificultati la nivelul fonoarticulator Dificultati la nivelul respirator Simptomatologia balbaielii tonice DificultSfi la nivelul fonoarticulator Dificultati la nivelul extralingvistic Dificultati la nivelul comportamentului §i al personalitatii Sinteza generala asupra simptomatologiei balbaielii Diagnoza balbaielii Semnificatia anamnezei Semnificatia observatiei Semnificatia testelor, a probelor Terapia balbaielii Directii terapeutice Psihoterapia balbaielii Restabilirea §i dezvoltarea vorbirii ritmice §i fluente Terapia comportamental -cognitiva Defmirea §i examinarea vocii Explicarea fonatiei Teoria mecanica Teoria mioelastica a lui Ewald Viziune mai rea dimineața neuro-cronaxica elaborata de R.

Teoria muco-ondulatorie a lui Perello Teoria oscilo-impedantiala a lui Dejonckere Contributii moderne in explicarea fonatiei Clasificare, etiologie §i simptomatologie in tulburarile vocii Tulburarile vocii la varste extreme Tulburarile vocii in copilarie TulburSrile vocii la varstele inaintate Terapia logopedicS a tulburSrilor de voce DelimitSri conceptuale §i preocupSri in studiul afaziei Alte contribufii la explicarea mecanismelor afaziei De la afazie §i sindromul de nedezvoltare a limbajului, la afazia congenitala De la diagnosticarea afaziei la recuperarea afazicului Afazia dobandita Defmitie §i simptomatologie in afazia dobandita a copilului Diagnosticul afaziei §i recuperarea afazicului Diagnostic differencial in relafia retard verbal, disfazie §i alalie Factorii implicati in etiologie Prognoza §i recuperare Retardul verbal §i disfazia in conditiile de normalitate psihica Retardul verbal in deficitul de intelect In acest volum, volumul al II-lea al Tratatului de Logopedie, am perceput §i mai bine dimensiunile unei asemenea ditlcultati §i efortul ce trebuie incorporat intr-o carte cu o tematica atat de vasta §i cu atatea implicatii in practica terapeutica a tulburarilor de comunicare §i de limbaj.

Aceste dificultati sunt determinate, in principal, de patru aspecte: 1. Asigurarea unitatii dintre diferitele subiecte abordate §i pastrarea unui anumit echilibru intre teorie §i cineva a vindecat miopia peniru fiecare tulburare tratata; 2.

Adoptarea unor criterii comune pentru ordonarea temelor §i subtemelor tratate, astfel incat sa se lecție de logopedie pe tema viziunii principiul fundamental din logopedie, de analiza §i de intervcntie terapeutica de la simplu la complex, pe care noi 1-am ridicat la rang de legitate pentru evolutia §i tcrapia logopedica a tulburarilor de comunicare §i de limbaj inca din primul volum al Tratatului; 3.

Unele aspecte, mai ales cele ce privesc metodologia educational-recuperativa, nu pot fi preluate §i transferate fara niciun fel de adaptare de la o limba la alta, pentru ca sistemul lingvistic, atat de diferit, imprima un anumit specific limbii respective oe olanul structurii. Ulterior, dupa analiza fiecarei categorii de tulburari, am adus in atentia cititorului metodologia educational-recuperativa, in care am insistat nu numai pe elementele de terapie specific logopedice, ci §i pe modalitatile de interventie psihologica pentru ameliorarea sau inlaturarea unor distorsiuni de la nivelul personalitatii §i comportamentului, generate de tulburarile comunicarii §i ale limbajului.

In felul acesta, subiectul se obi?

cum să beți afine pentru vedere

Comunicarea §i limbajul reprezinta lastarul osaturii psihice prin care se dezvoltd §i se exprima comportamentul §i personalitatea umana, marcand valentele acestora §i nivelul expectafiilor individului in sistemul de integrare in comunitate, prin care se urmare§te maximalizarea potenfialului socio-culturaL Acest praces incepe de la na§tere §i evolueazd in functie de zestrea nativd, dar mai ales, in raport de conditiile de mediu, mai mult sau mai putin favorabile, astfel meat comunicarea §i limbajul introduc note diferentiatoare intre diferitele persoane §i contribute la definirea, in ansamblu, a profilului psihologic al omului.

Incd din copildria timpurie, achizitiile din acest domeniu se produc in etape sau in trepte, iar calitatea §i cantitatea acestora constituie pietre de temelie pentru constructia devenirii umane. Aceste considerente ne determina sa demonstram trei objective pe care ni le propunem in capitolul de fata: 1. Verza, Mesajul lingvistic completeaza §i introduce mai adecvat intentionalitatea vorbitorului.

183285964 Curs Logopedie PDF

Limbajul gestual este mult mai redus, comparativ cu numarul unitStilor lingvistice ale unei limbi, dar printr-un singur gest pot exprima una sau mai multe notiuni, iar alte aspecte sunt suplinite de celelalte mijloace prozodice. Sterile emofionale de tipul bucuriei, tristetii, fricii, dezamSgirii, scarbei, respingerii, satisfactiei, sunt dintre cele care se percep facil prin intermediul limbajului nonverbal.

Astfel, se pare cS se confirms, tot mai riguros, ipoteza conform careia cele douS emisfere cerebrale capStS fiecare o ,specializare" pentru intelegerea tipului de mesaj. Pe acest temei, Bryden §i LeyafirmS cS emisfera dreaptS este destinatS intelegerii, decodificSrii stSrilor emofionale, in timp ce emisfera stangS este direct implicatS in functionalitatea verbala a comunicSrii, in perceptia §i recunoa§terea imaginilor auditive.

Datele clinice confirma, in buna parte, aceste idei, intrucat leziunile sau tulburarile de la nivelul emisferului stang sau drept due la dereglaje care afecteazS, preponderent, unul din cele douS caracteristici evidenfiate. De aici, concluzia cS subiec ii ce prezintS leziuni in emisfera dreapta prezinta tulburSri mai extinse sau mai restranse ale exprimSrilor emotionale? Persoanele care nu poseda comunicarea verbala sau la care aceasta este limitata, ca urmare a nedezvoltarii ei sau a unor tulburSri, comunica, in principal, prin mijloace extralingvistice, a caror eficienta depinde de nivelul experientei personale: varsta mintala, caracteristicile de personalitate, motivafia pentru relationarea cu cei din jur §.

La baza cercetSrilor din acest lecție de logopedie pe tema viziunii, au stat studiile despre limbajul gestual care in fapt constituie numai o fateta a comunicarii totale, dar, cu sigurantS, una din cele mai importante.

Din cate §tim, primul curs de limbajul gesturilor a fost predat in Institutul National din Paris, in D. Maestas y Moores,ca, ulterior, comunicarea totals sS fie introdusS in diverse programe educational-recuperative, in special pentru persoanele surde. In continuare, comunicarea totals ca§tigS tot mai mult teren in detrimentul metodei orale care a dominat o lunga perioadS de timp in educatia copiilor surzi.

In Olanda, Huising adopts termenul de ,acupedie", care semnificS exersarea auzului la copiii surzi §i se elaboreazS programe de protezare a copiilor mai mici de trei lecție de logopedie pe tema viziunii.

vedere foarte slabă cum să se îmbunătățească

Rezultate incurajatoare, pe acest plan, au fost obtinute si in Suedia §i apoi in Anglia, ceea ce a dus la acreditarea ideii c£ rama§i{ele auditive pot fi astfel valorificate in evitarea de catre copilul surd a §colii speciale. De aici, scaderea interesului pentru tehnicile strict auditive §i conturarea tendintei de a le incadra pe acestea in alte programe cu caracter multisenzorial. Astfel, devenea limpede ca acupedia sau, mai bine zis, educatia excesiva prin metode orale nu a constituit nici pe departe un succes.

Optiunea prezenta a terapeutilor §i educatorilor pentru comunicarea totala se bazeaza nu pe excluderea metodelor gestuale, ci pe imbinarea acestora cu metodele orale, pentru a obtine rezultate edificatoare atat in utilizarea vorbirii, cat §i in gramatica, citire §i scriere. Cu cat sunt mai limitate structurile verbale ale subiectului, cu atat exista o tending mai mare de a folosi §i mijloace nonverbale de expresie, pentru a se putea exprima §i a se putea face inteles, chiar daca acestea din unna nu au fost invatate intr-un mod organizat.

Astfel, copilul mic invata in mod spontan, prin relationare cu cei din jur §i in primul rand cu mama, semnificatiile mimicii §i ale gestului pentru unele acfiuni §i pentru unele adjective pentru care nu are corespondentul verbal: a manca, a bea, a fi bun, a fi rau, a fi frumos etc.

viziunea 8 cum arată

Adultul dezvolta o asemenea exprimare inca din ontogeneza timpurie §i in mod spontan adopta mijloace extralingvistice, in paralel lecție de logopedie pe tema viziunii folosirea simbolurilor verbale pentru unele actiuni §i pentru referinfe la diferite obiecte. Se sitnte lipsa unor cercetari care sa puna in evidenta avantajele folosirii echilibrate a comunicarii verbale? Din nefericire, in ara noastra, nici termenul de comunicare totala nu are o rezonanta fundamentata?

Aceste cercetari urmaresc inregistrarea progreselor sau a regreselor obtinute de copiii cu deficienta de auz in conditiile educarii lor prin metode exclusiv auditiv-verbale sau atunci cand acestea sunt dublate de alte mijloace, tehnicile nonverbale.

253687625 Emil Verza Tratat De Logopedie

Pentru a avea o imagine asupra 23 eficienfei acestora, intr-o situatie sau aha, prezentSm cateva concluzii care ni se par mai semnificative. Referindu-se la studiile asupra copiilor surzi, care utilizeazS comunicarea prin semne, D. Moores se declarS surprins de faptul ca pana in nu s-a inregistrat nici o cercetare obiectiva cu referinta la aceasta tema.

Autorul respectiv mai menfioneaza cS majoritatea articolelor publicate pana in prezent sunt axate pe o pozifie sau alta in favoarea uneia din metodologiile posibile a fi folosite.

Daca pana de curand se preferau metodele orale, mai recent se opteaza in favoarea comunicarii prin lecție de logopedie pe tema viziunii, autorii respectivi incercand sa demonstreze ipoteza potrivit careia comunicarea prin semne ar fi daunatoare, ceea ce ar insemna ca, mai cu seama, copiii surzi ce provin din parinti surzi sunt inferiori, atat sub aspectele comunicarii, cat §i ale invatarii §i adaptarii sociale a celor ce provin din parinti auzitori care nu sunt invatati sa foloseasca limbajul semnelor.

Loturile de subiecti frecventau o §coala speciala californiana, intre anii §i Maestas y Moores. S-a avut in vedere gravitatea pierderilor auditive, varsta individuals §i cea reala, sexul §i varsta la intrarea in §coala §i s-a constatat o superioritate evidenta in performance la scris, citit §i citire labiala a subiec ilor din primul lot §i o relativa echivalenta, sub raportul adaptarii psihosociale §i a claritatii vorbirii, intre cele doua loturi studiate.

atingere la vedere

Copiii care proveneau din parinfi surzi au obtinut rezultate mai bune in domeniul cre§terii sociabilitatii, al afi§arii unui comportament fizic masculin sau feminin, al reactiilor adaptative la o situajie data §i a rezultatelor §colare, cu circa 2,2 ani in progres odata cu inaintarea in varsta, dar fara deosebiri semnificative intre cele doua loturi, in utilizarea vorbirii §i a lecturii labiale. In fine, ni se pare edificator,din acest punct de vedere,? Loturile de subiecti studiate au fost grupate dupa sex, varsta 5!

Autorii respectivi ajung la concluzia cS de§i copiii nascuti din parinti auzitori au fost supu§i la o educatie orala intensiva, incS din perioada pre§colara, rezultatele lor fiind inferioare celor proveniti din paring surzi, in toate domeniile §colare §i, in special, in folosirea cititului, scrisului, a vocabularului §i relativ egale, sub raportul vorbirii §i a lecturii labiale.

Aceste rezultate demonstreaza ca limbajul semnelor ii ajuta pe copiii surzi sa se adapteze mai bine la situatiile de interrelationare, deoarece sunt mai pufin reticenti la formele pe care le folosesc in comunicare, dar apreciazS nivelul de infelegere?

Desigur, nu pot fi evitate o serie de etape §i condi{ii de tehnica metodologica ce se impun a fi parcurse pentru atingerea unui nivel cat mai ridicat al demutizarii §i pentru folosireain mod gradat §i sistematic organizat, a limbajului semnelor, odata cu dezvoltarea psihologica a copilului cu deficienta de auz E. In fond, §i copiii surzi cu care se folose§te numai comunicarea orala, cand intampina dificultati de exprimare verbala sau nu-§i gasesc cuvintele adecvate, apeleaza, frecvent, la exprimarea relatiilor pragmatice §i chiar a celor semantice la un sistem de semne complex pe care il creeaza sau il adopta, partial, prin imprumut de la semenii lor cu care vin in contact.

Caracteristici:

Se poate u§or observa ca toate persoanele care, dintr-un motiv sau altul, prezinta dificultati de exprimare verbala §i de construcfie logico-gramaticala a limbajului, apeleaza tot mai frecvent la mijloace nonverbale pentru a se putea face inteleji §i pentru a reu§i sa transmita cat mai exact §i mai rapid ideile §i starile traite.

In tulburarile de limbaj §i in retardurile verbale ale subiectilor cu intelect normal se manifests tendinta de a controla §i a alege mijloacele gestuale §i expresiile pantomimice care li se par mai adecvate pentru a suplini unele formulari verbale.

In ontogeneza timpurie, copiii sunt invatati, in mod spontan, de mamele lor sa comunice prin astfel de mijloace, sa inteleaga actiunile §i cuvintele necunoscute prin intonatie, timbru vocal, prin mi§cari ale mainilor §i a expresiei faciale. Mai tarziu, in gradinita §i apoi in clasa, educatoarea §i invatatoarea, in mod intentionat, adopta o garna variata de tehnici nonverbale, cu scopul de a intern stimulii verbali §i de a capta atentia copiilor.

  1. Curs Logopedie PDF
  2. Calaméo - Emil Verza Tratat De Logopedie

Pentru comunicarea orala, A. Mehrabian §i M. Toate aceste elemente neverbale ale comunicarii mai poarta denumirea de metacomunicare, destinata sa suplineasca §i sa intretina comunicarea verbala. Toate mesajele care se vehiculeaza prin comunicarea nonverbala depind, ca §i in comunicarea verbala, de o serie de factor!

Astfel de functii se re fern In- - precizarea mesajului verbal, printr-o mai riguroasa substituire a sensului §i semnifica{iei acestuia; completeaza? Limbajul verbal devine, cu timpul, odata cu lecție de logopedie pe tema viziunii psihica a individului, tot mai controlat §i cenzurat, in care doming intenfia, sensul §i semnificafia ce este dorita a se imprima, in timp ce limbajul nonverbal are un pronunjat caracter spontan, realizat, de cele mai multe ori, fara intentie, provocat §i centrat pe un eveniment sau pe o situatie data.

Nota de sinceritate strabate, credem in mod reflex, intregul traseu al expresiei personalitapi §i comportamentului, ce ulterior subiectul nu o mai poate anula, nici verbal nici nonverbal, ftra a provoca din partea interlocutorului incertitudini? Cum corpul, in ansamblul sau, §i fiecare segment in parte, poate exprima un anumit confinut afectiv- informa ional, la care se adauga o serie de elemente prozodice ale vorbirii, cum sunt intonafia, timbrul, ritmul, accentul, pauza etc.

Am precizat ca in raport de situatie, de contextul in care se desfa§oara, dar §i in funcjie de interlocutor, limbajul nonverbal poate capata valenfe superioare limbajului verbal.

Spre exemplu, copilul mic sau eel care intampina dificultafi in exprimarea verbala, adopta forme complexe nonverbale in comunicarea cu cei apropiafi. Unii autori afirma, chiar, ca limbajul nonverbal este superior celui verbal, deoarece majoritatea informafiilor sau a mesajelor produse nonverbal au un grad de sinceritate mai ridicat Ray Birdwhistell,Albert Mahrabian,dar sigur, nu poate fi minimalizata importanta cuvantului in comunicare §i in interactiunea dintre oameni.