O Scrisoare Pierduta- Tema Si Viziunea Despre Lume

Viziunea este pierdută

Viziunea este pierdută procedee artistice întâlnim satira, sarcasmul, ironia, comicul. Piesa a fost jucată în premieră, pe scena Teatrului Național din București, la 13 noiembrieînregistrând un mare succes de public însă nu a fost consumabile pentru oftalmologie primită de criticii literari ai vremii.

masaje pentru a restabili vederea

Opera se încadrează în specia literară numită comedie, ea fiind o specie a genului dramatic, având ca scop stârnirea râsului și amuzamentului cititorului, conflictul fiind superficial, iar finalul fericit, acțiunea având rolul viziunea este pierdută a satiriza realități sociale nepotrivite sau moravuri individuale, în speranța îndreptării acestora. Aceasta este o comedie de moravuri care urmarește viața de familie într- un oraș de provincie în timpul alegerilor pentru Camera Deputaților.

perimetrie câmp vizual

Precum în celelalte comedii caragialiene, protagoniştii din O scrisoare pierdută sunt în cea mai mare parte personaje plate, lipsite de profunzime şi de mister. Există însă şi personaje al căror comportament nu este lipsit de ambiguitate.

S-a spus cu îndreptăţire că din comedii lipsesc personajele care să evolueze, care să sufere transformări psihologice. Există, în schimb, diferenţe notabile în felul personajelor de a reacţiona la împrejurări.

La extreme se află Trahanache şi Caţavencu: unul imperturbabil, mereu egal cu sine, celălalt adaptându-se cu o enormă uşurinţă schimbărilor bruşte de conjunctură, trecând prin cele mai variate ipostaze: bunăvoinţă vicleană, spirit conciliant, infatuare afişată, patetism, umilinţă liguşitoare, entuziasm. Comedia lui Caragiale O scrisoare pierdută uzează de toate tipurile de comic: de situaţie pierderea şi găsirea scrisorii, întâlnirea Caţavencu — Tipătescu ; de caracter ipostazele personajelor, disponibilitatea disimulatorie ; comicul de moravuri relaţia dintre Tipătescu şi Zoe, practicarea şantajului politic ; comicul de nume, comicul de limbaj.

Toate acestea se subsumează portretizării comice a unor a unor fenomene specifice epocilor de tranziţie. Este o comedie prin folosirea surselor multiple ale comicului: de situație, de caractere, de acțiune și de limbaj.

Călinescu Putem încadra textul în curentul clasicism tocmai prin critica moravurilor, caracterul satiric o perspectivă ironică asupra burgheziei și a societății politice românești din sec al XIX-leaprin susținerea valorilor clasice de bine, frumos, adevăr, căpătând astfel și un scop didactic, moralizator dar și prin respectarea regulii celor trei unități de timp.

Textul ține și de realism prin impresia viziunea este pierdută veridicitate pe care o creează, prin utillizarea tehnicii detaliilor prin ironie și prin construcția personajelor tipologice.

vedere îmbunătățită fără medicamente

Lipsa conflictului interior, a mustrărilor de conștiință se justifică prin superficialitatea personajelor și încadrarea lor strictă într-o tipologie. Caragiale depașește cadrul comediei clasice, caricaturizând personajele, prin trăsături care înlesnesc încadrarea lor tipologică, deci apartenența la realism.

Acesta fiind considerat cel mai mare creator de tipuri din literatura română. Dincolo de talentul nemaipomenit al lui Caragiale de a creea și contura foarte bine diferite tipologii umane, acesta este foarte atent și minuțios când vine vorba de alegerea numelor potrivite personajelor sale.

Comicul de nume apare în strânsă relație cu tipologia personajelor și cu trăsăturile lor dominante.

Mult mai mult decât documente.

Prenumele lui Zaharia Trahanache sugerând zahariseala, dulcegăria, dar și o anumită tactică politică. Acesta neluând vreodată decizii pripite. Numele mic al lui Nae Cațavencu sugerează originea de mahalagiu a personajului, iar numele de familie i se trage de la o haină moldovenească, un fel de cojoc, cu două fețe, fără mâneci, sugerând caracterul duplicitar.

Ștefan Tipătescu, căruia i se mai spunea Fănică, acest apelativ sugerând un grad ridicat de familiaritate și afectivitate și căderea în derizoriu a unei personae care ocupă o funcție publică importantă. Cetățeanului turmentat nu îi este precizat numele, deoarece el reprezintă alegătorii.

Viziunea despre lume este clasică prin critica adusă unor moravuri sociale cum ar fi corupția, șantajul politic și moral, demagogia politică, prostia, slugărnicia, ipocrizia, falsa prietenie și adulterul.

Alcătuit dintr-un substantiv și un adjectiv, titlul denumește intriga textului. Pierderea scrisorii de amor, scrisă de prefectul județului, Ștefan Tipătescu, și trimisă amantei sale, Zoe Trahanache, soția celui mai bun prieten, Zaharia, creează o situație conflictuală care se amplifică treptat și se rezolvă în final fără regrete majore din partea personajelor.

Scrisoarea controlul vederii online importantă, deoarece marchează o intrigă duplicată: alegerea condidatului impus de "centru" este determinată tot de o scrisoare pierdută.

O primă secvenţă ilustrativă pentru tema operei este cea din debutul piesei, în care Ghiţă Pristanda, poliţistul oraşului, se află în odaia lui Ştefan Tipătescu pentru a-i oferi obişnuitul raport cu privire la evenimentele zilei anterioare.

Relaţia conducere-administraţie locală este surprinsă în acţiunile ei tipice şi presupune servitute din partea poliţiei şi interesul reciproc al părţilor. De asemenea, scena anunţă declanşarea intrigii prin semnalarea prezenţei unui document aflat în posesia lui Caţavencu ce ar putea înclina balanţa în favoarea lui la alegeri.

Mesajul transmis este că rezultatul alegerilor depinde luptele de culise între oponenţi şi mai puţin de opinia electoratului. O a doua secvenţă ilustrativă pentru tema piesei este numărarea voturilor în actul II de către Trahanache, Farfuridi şi Brânzovenescu, înainte ca alegerile să fi avut efectiv loc.

Votul este decis de ariile de influenţă.

Farfuridi se teme de trădarea lui Tipătescu, şi încearcă să afle ce se întâmplă de la Trahanache. Reacţia acestuia dezvăluie o altă temă a comediei de moravuri: adulterul.

normele vizuale la femei

Sciziunile în interiorul partidelor, candidatul prost şi fudul, dar cu instinctul viu al apărării interesului, scrisorile acuzatoare semnate anonim, toate sunt elemente ale şaradei electorale care configurează tema piesei. Tot acum Trahanache scoate la iveală şi plafonarea miopie urină principal-Ștefan Tipătescu- într-o situaţie inferioară capacităţilor sale, subjugat voinţei unei femei ambiţioase.

Tema-Viziune O scrisoare pierduta

Comicul de situație, alături de cel de moravuri, conturează o lume dominată doar de "enteres". Toate principiile morale sunt încălcate la toate nivelurile societății: în politică, șantajul este pe primul loc, în viața de familie, imoralitatea se regâsește prin triunghiul conjugal Zoe - Tipătescu - Trahanache, iar la nivel social predomină minciuna și demagogia. Indicii spațiali și temporali nu sunt precizați, singura mențiune fiind "în capitala unui județ de munte, în zilele noastre".

Vaga determinare spațială și temporală are scopul de a generaliza mesajul piesei și de a evidenția universalitatea tipologiilor umane prezentate. Intriga piesei dă simetrie operei apărând atât la început cât și la final.

despre viziune în Kerch

Scrisoarea pierdută devine o armă de șantaj pentru preluarea puterii politice. Prima scrisoare cea a lui Tipătescu către Zoe, iar a doua este cea folosită de Agamemnon Dandanache pentru a-și câștiga locul politic.

O scrisoare pierduta: Tema si viziunea despre lume | Baseball cards, Sports

Piesa conține 4 acte împărțite la rândul lor în mai multe secene. Actul întâi prezintă dialogul inițial dintre Tipătescu și Pristanda, contextul social și cel politic și personajele. Acesta fiind mimentul în care Zaharia Trahanache își face apariția, aducând cu el vestea scrisorii de dragoste aflată la Cațavencu și pe care o crede o plastografie.

Tot aici se poate vedea și contrastul dintre naivitatea lui Zaharia și impulsivitatea celor doi îndrăgostiți.

O Scrisoare Pierduta Eseu Bac Tema Si Viziunea Despre Lume

Actul al doilea debutează cu numărătoarea estimativă a voturilor pentru fiecare tabără politică. Farfuridi și Brânzovenescu, avocați și aliați politici ai lui Tipătescu, se tem de o eventuală trădare a acestuia, fapt întreținut și de numeroasele vizite la adversarul politic, Cațavencu. Tipătescu ordonă arestarea și percheziționarea casei lui Cațavencu, fără vreun rezultat favorabil, însă acesta este eliberat la cererea Zoei care, viziunea este pierdută ciuda dezacordului lui Tipătescu, îi oferă sprijin politic adversarului Cațavencu, în schimbul scrisorii.

În mijlocul acestor frământări politice și personale, se primește o depeșă de la centru ce solicită alegerea unui candidat trimis de aici.

Încărcat de

Actul al treilea prezintă ședința și discursurile electorale demagogice ale lui Cațavencu și Viziunea este pierdută din sala primăriei. Între viziunea este pierdută Trahanache găsește o poliță falsificată a lui Cațavencu pe care intenționează să o folosească drept armă de șantaj.

La un moment dat se anunță numele candidatului numit de la centru în urma depeșei primite în persoana lui Agamemnon Dandanache. Lucru acesta creează haos în sală, învălmășeală în care Cațavencu pierde pălăria cu scrisoarea care este găsită de cetățeanul turmentat și predată destinatarului Zoe.