Abordarea Economico-Financiara a Conceptului de Asigurare

Concept de asigurare din unghiuri diferite. Care este diferența dintre foraj și frezare și strunjire?

Asigurarea este una dintre cele mai vechi invenţii a omenirii. Ideea ei se pierde în adâncimea secolelor.

  1. Viziune a sistemelor senzoriale
  2. Obiectivul principal al acestui produs intelectual nu este doar realizarea unui model ştiinţific, ceea ce este un pas important faţă de modelele disponibilie astăzi, ci şi de a realiza un concept de potrivire de abilităţi în limbile engleză, germană, română şi greacă.
  3.  Dov'ela plata.
  4. Компания «Ай-би-эм» предоставила ему визу и предложила работу в Техасе.
  5.  Роса? - Беккер сжал руку Клушара.

Primele forme de asigurare după părerea savanţilor, se întâlnesc cu două milenii înaintea erei noastre în legile lui Hammurabi, care prevedea încheierea unor înţelegeri între participanţi la concept de asigurare din unghiuri diferite comercială cu privire la aceea ca să suporte colaborând unul din ei în drum de pe urma atacurilor tâlhăreşti, jafurilor, furturilor etc. Ce se înţelege prin asigurare?

  • Exercițiu de tratament cu miopie
  • Care este diferența dintre foraj și frezare și strunjire?
  • Conceptul de asigurare
  • Care este diferența dintre foraj și frezare și strunjire?
  • ACTIVITĂŢI DE PROIECT – SMART

Această întrebare a atras atenţia multor cercetători. Dezvăluirii problemelor asigurării îi sunt dedicate lucrările multor economişti şi jurişti din diferite ţări.

Conceptul de asigurare

Aproximativ fiecare savant, care s-a ocupat de problemele asigurării tindea să formuleze noţiunea proprie de asigurare. Pentru discutarea teoriilor şi noţiunilor contemporane a asigurării, în anulla Luxemburg a fost convocat primul congres al Uniunii internaţionale a legislaţiei cu privire la asigurarea AIDA.

Dificultatea constă în dezvăluirea esenţei acestei categorii economice, care este la prima vedere simplă şi clară, într-o astfel de noţiune, care pe de o parte nu va fi prea îngustă şi va cuprinde toate tipurile de asigurareiar pe de altă parte să nu fie prea largă, ca să nu cuprindă în sfera sa elemente străine.

Examinarea noţiunilor de asigurare existente trebuie de început cu cea formulată de V. Raiher, deoarece ea a fost prima, iar apoi într-o oarecare măsură a fost pusă la baza celorlalte noţiuni, care au apărut mai târziu.

Asigurareadupă părerea lui, poate fi formulată ca o formă de organizare a unui fond bănesc centralizat din contul unor mijloace decentralizate: din alocaţiile făcute de participanţii la acest fond.

concept de asigurare din unghiuri diferite miopia este atunci când minus

Din punct de vedere al autorului importanţa acestei noţiuni reiese din universalitatea ei, ea putând să se aplice pentru toate tipurile de asigurare, indiferent de trăsăturile ei specifice, şi chiar asupra asigurării sociale. Opiniile expuse mai târziu de către economişti şi alţi specialişti au arătat că această noţiune a întâlnit un şir de observaţii şi critică, din cauză că în ea nu au fost luate în consideraţie trăsăturile de bază şi rolul social-economic al activităţii economice care poartă denumirea de asigurare, şi de asemenea nu a fost efectuată deosebirea între funcţiile asigurării.

Altă noţiune este formată de Konişin F. O altă noţiune este formată de savantul din fosta R. Badera, care se deosebeşte de celelalte noţiuni prin aceea că ea face accent pe elementul de clasă a asigurării şi în ea se menţionează miopie 6 litere principiile de creare a fondului de asigurare.

Asigurarea — scrie el — este o formă organizată de creare de către colectivele de persoane sau diferite grupe ale rezervelor financiare care se bazează pe principii benevole sau obligatorii, şi care se află în mâinile clasei dominante în această perioadă de timp, şi în mâinile reprezentanţilor, pentru acoperirea necesităţilor care pot fi calculate, care apar în rezultatul unor evenimente întâmplătoare.

Unii autori, formulând noţiunea de asigurare, evidenţiază caracterul volitiv în acţiunile persoanelor, care participă la crearea fondului de asigurare.

Abordarea Economico-Financiara a Conceptului de Asigurare

Din punctul lor de vedere, asigurarea reprezintă nişte relaţii economice concrete, care se formează sub influenţa nemijlocită a unor cerinţe obiective de dezvoltare a mijloacelor de producţie care iau naştere între diferite categorii de persoane şi colective, şi concept de asigurare din unghiuri diferite se exprimă prin acţiuni volitive concrete a persoanelor în vederea transferării unei părţi din profitul său în fondul de asigurare, pentru folosirea acestor surse băneşti, în viitor, pentru recuperarea pagubelor pricinuite de calamităţi naturale şi alte accidente.

Cu toate că această noţiune este foarte largă ea însă nu poartă un caracter universal, deoarece în esenţa, atinge numai asigurarea de bunuri. O mare importanţă pentru dezvoltarea teoriei economice a asigurării o are noţiunea propusă de L. Motilov: Asigurarea de stat — reprezintă o totalitate de relaţii economice şi financiare, prin intermediul cărora se redistribuie o parte din venitul naţional în interesele întăririi economiei producţiei obşteşti şi bunăstării salariaţilor pe calea unei metode deosebite de creare a fondului de asigurare din contul depunerilor băneşti efectuate de întreprinderi şi organizaţii, şi de asemenea de populaţie, pentru folosirea lor strict după destinaţie — despăgubirea pierderilor participanţilor la creerea fondului survenite de pe urma calamităţilor naturale, accidentelor, etc.

Şi acordarea ajutorului suplimentar cetăţenilor membrilor familiilor lorîn cazul survenirii unor evenimente legate de viaţa şi sănătatea lor.

O noţiune asemănătoare cu cea a lui Motilov L. Noţiunea de asigurare formulată în Legea Federaţiei Ruse cu privire la asigurări din 27 noiembriearticolul 2 sună astfel: Prin asigurare se îţelege o totalitate de relaţii, menite să apere interesele patrimoniale ale persoanelor vedere în latină şi juridice în cazul producerii unor evenimente cazurilor asigurate din contul fondurilor băneşti create din depunerile de asigurare primele de asigurare efectuate de ele.

Asigurarea sub aspect juridic şi economic.

concept de asigurare din unghiuri diferite lentile de contact pentru vedere md

Conceptul de asigurare poate fi abordat din punct de vedere: juridic, economic şi financiar. Din punct de vedere juridic - pentru a fi operantă, asigurarea trebuie să capete o formă juridică, fapt ce rezultă dintr-un contract ca lege a părţilor şi din legea propriu-zisă emisă de puterea legislativă. Astfel, contractul de asigurare şi legea de organizare a asigurărilor constituie izvoarele de drepturi şi obligaţii în materie de asigurări.

Din punct de vedere economic - asigurarea implică constituirea, în condiţii specifice, a fondului de asigurare, în legătură cu care pot fi puse în evidenţă câteva aspecte: faptul că asigurarea se constituie sub formă bănească; fondul de asigurare se constituie descentralizat, la nivelul fiecărei societăţi de asigurare, pe seama primelor de asigurare încasate; constituirea şi utilizarea fondului de asigurare implică relaţii economice între părţi prin fluxurile băneşti pe care le presupune încasarea primelor şi apoi plata despăgubirilor aferente.

Din punct de vedere financiar — se poate aprecia că asigurarea se constituie într-un intermediar financiar între persoanele fizice asigurate care plătesc eşalonat primele de asigurare şi persoanele fizice sau juridice care au nevoie de resurse financiare suplimentare.

Premisele asigurării Acestea rezidă din caracterul evenimentului asigurat: Caracterul aleator al evenimentelor la care se referă asigurarea. Atfel, evenimentul trebuie să fie întâmplător, realizarea lui să nu depindă de voinţa părţilor implicate în asigurare. În acest scop, pentru a fi asigurabil, evenimentul trebuie să fie posibil în viitor, cu consecinţe întrevăzute, dar totuşi nesigur sub aspectul producerii, a măsurii în care va provoca sau nu pagube şi sub aspectul localizării şi al duratei; Caracterul evaluabil al evenimentelor.

Astfel, pentru a fi asigurat, evenimentul trevuie să poată fi cuprins în cercetarea statistică, să decurgă după legităţile evenimentelor întâmplătoare, încadrându-se în legile de calcul a probabilităţilor. Posibilitatea de evaluare a evenimentelor se referă la numărul de cazuri care se pot ivi şi la nivelul la care e necesară acoperirea pagubelor. Aceasta face posibilă stabilirea primelor de asigurare ce urmează a fi plătite. Fondul de asigurare - constituit exclusiv sub formă bănească prin contribuţia unui număr mare de persoane fizice şi juridice - este utilizat în scopul înlăturării urmărilor generate de producerea evenimentelor asigurate.

Extensia numerică a asiguraţilor reflectă o cerinţă în derularea procesului de asigurare. Numărul de asiguraţi trebuie să fie suficient de mare pentru necesităţile vizând calculul primelor de asigurare, evaluarea şi dispersia riscului, asigurarea unor resurse suficiente pentru constituirea fondului de asigurare şi utilizarea lui eficientă. Echidistanţa asiguraţilor faţă de risc e necesară, mai precis, se impune identificarea intereselor similare ale asiguraţilor pentru a promova o anumită formă de asigurare şi despăgubirea în acelaşi fel a asiguraţilor pentru o anumită categorie de riscuri.

Mutualitatea fondului de asigurare are un rol deosebit de important. Din acest motiv nu intră în sfera asigurărilor rezervele centralizate ale societăţii sau ale agenţilor economici, chiar dacă acestea ar avea ca destinaţie acoperirea calamităţilor la nivel de referinţă. În consecinţă, conceptul de autoasigurare vehiculat în teoria economică nu are relevanţă pentru a explica conceptul de asigurare, tocmai pentru că nu are la bază premisa obligatorie a mutualităţii.

Promovarea asigurărilor implică următoarele condiţii obiective şi subiective: Condiţii subiective: Interesul pentru asigurare ar putea fi interpretat prin simţul necesităţii de a identifica, preveni şi preîntâmpina evenimentele, riscurile generatoare de pagube.

Acesta se află în corelaţie cu evoluţia generală a societăţii, cu nivelul ei de dezvoltare, cu nivelul de cultură şi civilizaţie a omului.

concept de asigurare din unghiuri diferite a treia viziune a chakrei

Suportabilitatea financiară a asigurării se referă la posibilităţile financiare ale persoanelor fizice şi juridice de a suporta plata primelor de asigurare. Cu alte cuvinte, suportabilitatea financiară a asigurării poate promova interesul pentru asigurare, îl poate bloca sau îl poate amâna. Condiţiile obiective se referă la caracteristicile impuse evenimentelor pentru a intra în sfera asigurărilor: să fie sporadice; să aibă o anumită regularitate; să concept de asigurare din unghiuri diferite extensie teritorială; să se producă în viitor.

concept de asigurare din unghiuri diferite echipamente de oftalmologie

Delimitările conceptuale ale asigurării În sensul cel mai larg, fie ca relaţie, fie ca sistem, asigurările pot fi abordate ca: asigurări sociale asigurări comerciale Asigurările sociale se referă la persoane, având menirea creării unor rezerve băneşti centralizate afectate protecţiei, sub diferite forme, a membrilor societăţii. Asigurările comerciale sunt realizate de firme prin societăţi specializate şi pe principii economice.

Asigurările comerciale pot fi: de bunuri, persoane sau răspundere civilă. Promovarea lor implică societăţile de asigurare - în calitate de asigurator şi persoana fizică sau juridică - în calitate de asigurat, aflate în raporturi oneroase vizând: plata unor Viziunea Golovin de asigurare, preluarea protecţiei împotriva anumitor riscuri, despăgubirea pentru pagubele generate de riscurile asigurate.

Cat poti circula cu masina in Anglia

Alte abordări economice şi financiare ale asigurării. În ţările dezvoltate asigurările au devenit o importantă ramură a economiei naţionale pentru că, prin valoarea adăugată creată, societăţile de asigurare, de intermediere sau de prestări de servicii inedite participă la sporirea produsului intern brut, oferă locuri de muncă, participă la oferta de capital de împrumut pe piaţa financiară şi prin sumele acordate asiguraţilor contribuie la refacerea bunurilor distruse sau avariate.

Unii specialişti pun în evidenţă anumite valenţe ale asigurărilor: calitatea de ramură prestatoare de servicii; de intermediar financiar şi de activitate financiară. Asigurarea ca ramură prestatoare de servicii se relevă prin faptul că societatea de asigurare, în schimbul primelor de asigurare încasate, oferă asiguratului un produs necorporal specific, şi anume preluarea răspunderii pentru riscurile asigurate, securitatea pentru cazurile convenite prin contractul de asigurare.

Asigurarea ca intermediar financiar rezidă în faptul că, mai ales în asigurările de viaţă, societatea de asigurare oferă asiguraţilor nu numai protecţia de asigurare, ci şi instrumentele de economisire şi de fructificare a resurselor băneşti.

Asigurarea ca activitatea financiară constă în aceea că, în perioada derulării contractului de asigurare, asigurarea e influenţată atât de mărimea absolută nominală a sumei acumulate, cât şi de mărimea reală a acesteia. Astfel, contractul de asigurare apare ca o creanţă condiţionată emisă de asigurator şi achiziţionată de asigurat.

Share on.

Unghiurile trebuie să fie diferite, astfel încât roțile să se poată deplasa pe drum fără a aluneca. Într-adevăr, la viraje, fiecare dintre roți descrie circumferința sa diferită de cealaltă, iar roata externă cea mai îndepărtată de centrul de rotație se deplasează pe o rază mai mare decât cea interioară. Și, întrucât au un centru comun de rotație, roata exterioară trebuie rotită cu un unghi mai mare decât cea interioară, respectiv. Fiecare tijă de direcție la capetele sale are balamale astfel încât părțile mobile ale antrenării direcției să se poată rota liber unele față de altele și de corp în planuri diferite. Setul de direcție poate fi comparat cu mâinile tale.