leadership.edu.ro: (încă) un an mediocru. „RINOCERII”, captivi în propriul corn

Bietul rinocer de vedere. Nepalul a devenit paradisul braconierilor

Este, pentru mine, de departe testul acid suprem în materie de leadership al verticalei politice şi birocratice responsabile în materia Educaţiei, referinţă infinit mai relevantă decât doctoratele plagiate anulate unui impostor sau altuia. Rateul din dă măsura unei societăţi şi unei Şcoli ce continuă să se complacă în propria lor mediocritate. De acelasi autor Exerciţii de viziune.

Un an mediocru Când am scris leadership.

bietul rinocer de vedere exerciții pentru viziunea umană

Evident, putem sta în negare cât poftim, refuzând laş să ne asumăm curajul istoric al transformării structurale a Şcolii ca sistem cât mai repede cu putinţă şi făcând orice altceva decât ceea ce e correct necesar, bifând una după alta forme ipocrite fără fond consistent.

Dacă valori nu sunt, nimic nu e. Dacă viziune nu e, nimic nu e. De aceea, uitându-mă laam decis să aşez pe o scală de la 1 foarte slab la 10 foarte bun comportamentul de leadership al principalelor persoane cu autoritate formală care conduc sau au condus instituţii publice relevante pentru sistemul public al Educaţiei în România.

Din motive de deontologie profesională asumată, criteriul meu este cel de leadership, domeniul definitoriu al expertizei şi practicii mele consultanţă, activitate didactică, proiecte din ultimii aproape douăzeci de ani. Referirea explicită, cu nume, prenume şi note de leadership, la conducătorii de organizaţii menţionaţi în continuare nu are conotaţii personale, ci strict instituţionale.

Organizaţiile nu sunt conduse de fantome, ci de oameni vii, cu nume şi prenume.

bietul rinocer de vedere injecții cu pierderea vederii

Ca atare, performanţa organizaţională de leadership nu stă, suspendată anonim, într-un loc fără identitate, ci ea are conexiune cauzală directă cu ocupantul poziţiei principale de autoritate formală, conducătorul respectivei organizaţii.

De aici, evaluarea nominală neechivocă. În context, pentru conformitate, puteţi compara abordările curriculare ale Finlandei [2] angajată chiar acum într-o reformă curriculară de fond [3] şi ale Noii Zeelande [4] cu acuitatea vizuală este verificată cu din ograda noastră, încă tributare la greu comisilor pe discipline, discipline, şi iar discipline [5]!

Iată evaluarea mea. Solomon Marcus Nota Situaţia actuală în domeniul educaţiei şi învăţământului este disperată. La rădăcina răului din societate stă eşecul educaţional din România! Solomon Marcus, venerată fie-i memoria sus în ceruri şi aici pe pământ, dixit. De când le-am auzit în priză directă prima oară, la Palatul Victoria, rostite exploziv de iconoclastul academician, furios bietul rinocer de vedere starea de fapt până la ieşirea din sine, în faţa prim-ministrului de atunci, vorbele de mai sus îmi stau ca pumnale de foc înfipte deopotrivă în inimă şi creier.

Diagnosticul crud dă, nemilos, măsura reală a răului adânc din noi. Ne-am cunoscut şi am interacţionat direct cu vreun an şi puţin în urmă — ultima dată, la Palatul Cotroceni, în seara lansării oficiale a proiectului prezidenţial România Educată.

Nonagenar de forţă, a fost de departe cel mai viguros şi cel mai tranşant dintre noi în virulenţa cu care a sancţionat seria oficială de planuri-cadru pentru gimnaziu scoase la vedere de establishment la finele lui debutul luipe care le-a numit, dur, caricaturi.

Sursa acestor programe este aceeaşi care anterior a produs ceva similar pentru şcoala primară şi din care au rezultat manualele aşa zise noi, de primară, pe baza cărora problema a fost considerată rezolvată pentru şcoala primară şi trecem mai departe. În acea fază, nimeni nu ne-a întrebat, nu ne-a chemat, am fost puşi în faţa unui fapt împlinit.

bietul rinocer de vedere scăderea volumului vizual

Cultura nu se mai organizează acum pe discipline, pe arii curriculare, ci pe probleme şi pe paradigme. Establishment-ul i-a ignorat, cinic şi sistematic, semnalele de alarmă trase la foc automat.

leadership.edu.ro: (încă) un an mediocru. „RINOCERII”, captivi în propriul corn

Când spun cinic, am în vedere invitaţiile repetate de a participa la toate etapele procesului construcţiei arhitecturii curriculare pentru gimanziu, pe care academicianul le-a onorat riguros şi cu prezenţa, şi cu intervenţiile sale consistente din care establishment-ul a decis să nu reţină nimic — de aici, cinismul strigător la cer.

Domnul Klaus Iohannis, Preşedintele României. Nota 5. Un 5 tras de păr. A iniţiat şi lansat procesul România Educată, care, înmai degrabă a patinat în gol, fără consistenţă convingătoare, riscând să devină formă fără fond. Ineficientă pentru faţa devastată de cicatricile operate de scutierii anti-Educaţie. Câte o întâlnire, un simpozion, o tăcere mai consistentă, timpul trece. Dar, ia uite! Mie, Preşedintele mi-a părut dezangajat de Educaţie, făcând ceea ce a făcut mai degrabă ca să-şi bifeze proiectul de suflet, decât pentru că-i pasă de Şcoală precum nimănui altcuiva din România.

Acum, România Educată este mult în urma jocului real, nicidecum înaintea lui. Când voi vedea altceva, voi scrie altceva. Deocamdată, România Educată e o formă cu fond mult prea subţire pentru o candidatură serioasă la leadership educational real [9] Dean Williamsnecesar atunci când tot Preşedintele afirmă, în Strategia Naţională de Apărare [10]că bietul rinocer de vedere Educaţiei este ameninţare pentru securitatea naţională a României.

Doamna consilier de stat Ligia Deca. Nota 6. A executat, conştiincioasă şi cuminte, consemnul prezidenţial şi atât. Coordonează o echipă tânără, fără tracţiune reală, neexperimentată în jocurile de putere dure ale Educaţiei.

Mă tem tare vezi ACTUL AL DOILEA al prezentei evaluări dacă este concediat pentru vedere a devenit mult prea captivă în păienjenişul establishment-ului prezidenţial şi al siajului UEFISCDI, acest din urmă mecanism având puncte tari incontestabile, dar fiind deocamdată insuficient şi nerelevant în materia componentei preuniversitare, de departe cea mai dur încremenită în paradigma sa de sorginte comunistă.

Acum pare că a luat forma vasului Cotrocenilor.

Conferinţa de la Sorbona*

În plus, eu dau măsura interesului real al Administraţiei Prezidenţiale faţă de Educaţie şi prin felul în care arată, la zi, secţiunea de profil [12] a site-ului instituţiei — una mai degrabă mediocră, decât vizionară cu adevărat. Conţinut general, dominat de anunţuri de conferinţe şi agende, substanţă reală foarte puţină. Verificaţi şi judecaţi singuri.

bietul rinocer de vedere adesea o durere de cap; agravarea vederii

Domnul Dacian Cioloş, prim-ministrul Guvernului României acum, ex. În fapt, nu i-a păsat, pe bune, de Educaţie. Practic, nu a existat în raport cu marile proiecte strategice ale schimbării paradigmei Educaţiei.

În plus, în stil de mistificare deloc onorantă despre ce vorbim nu existădocumentul Guvernul Tutun pentru vedere — un an de mandat [13]nu menţionează o iotă despre farsa planului-cadru pentru gimnaziu pp. Într-o notă separată, evaluez cu bietul rinocer de vedere 9 deschiderea sa de a rula la guvernare echipe de tineri miniştri, secretari de stat şi consilieri, o bună parte fiindu-mi cursanţi în programe de leadership.

Asta DA! Domnul Adrian Curaj, fost ministru al Educaţiei. Nota 3. A girat nemijlocit rateul impardonabil al procesului soldat cu blagoslovirea planului-cadru pentru gimnaziu, sezonul I-a fost frică şi s-a comportat ca atare [14]. Astfel, documentul curricular care va fi propus spre dezbatere publică trebuie numit Plan-cadru revizuit pentru învăţământul gimnazial. Domnul Mircea Dumitru, actual ministru al Educaţiei. A jucat dublu, eludând conştient chiuretarea răului de fond pe numele său plan-cadru pentru gimanziu, sezonul În baza planurilor-cadru discutăm despre programele şcolare, despre manuale care trebuie elaborate în următoarele luni pentru ca generaţia care va intra în clasa a V-a în să le aibă pe bănci.

Trebuie făcute licitaţii. Dacă reluăm întreaga discuţie, multe mişcări ar fi încetinite sau bietul rinocer de vedere. I-am propus o soluţie, în cadrul întâlnirii noastre directe.

A ignorat-o. Doamna Monica Anisie, secretar de stat, Ministerul Educaţiei. Formă fără fond. Cu mai puţin de o săptămână înaintea anunţării nefericirii numite plan-cadru pentru gimnaziu sezonulîn rolul meu de membru al grupului de invare curriculară, la solicitarea domniei-sale, ne-am întâlnit şi am agreat o soluţie alternativă, centrată pe subsidiaritate şi încredere autentică în şcoli.

Am căzut de bietul rinocer de vedere că va promova şi susţine propunerea cu pricina. Una am vorbit, alta a fumat. Maximele se ating doar dacă elevii ar studia 28, 30, 33 şi 34 ore pe săptămână, în fiecare din clasele gimnaziale. Iar numărul de discipline, doar din trunchiul comun: 15; 16; 18; Băăăi, chiar am înnebunit cu toţii, chiar suntem duşi cu capul?

Domnul Ciprian Fartuşnic, director, institutul de Ştiinţe ale Educaţiei.

Nepalul a devenit paradisul braconierilor

Nota 4. I-a fost frică şi s-a comportat ca atare, girând ştiinţific, la comandă, un tabel la fel ca toate celelalte precedente, despre care ştie bine de tot că, de fapt, e o făcătură sindicalistă. N-a avut forţa de a pune piciorul în prag şi de a trage semnalul de alarmă, poate, chiar cu propria demisie pe masă, dar cu integritatea profesionistului meseriaş intactă, dacă ar fi fost nevoie.

În plus, a ignorat cerinţa expresă a domnului Sorin Câmpeanu predecesorul domnului Adrian Curajformulată în toamna luide a produce simultan şi planul-cadru pentru elevii care în intră în clasa a IX-a.

Sincer, pe cuvânt de onoare, de acest 4 îmi pare cel mai rău. Am avut nenumărate runde de dialoguri fără ocolişuri ipocrite, inclusiv a doua zi după anunţarea tabelului otrăvit.

A rămas ca-n tren. Aşa ceva, pentru mine este de neiertat. Nota aparţine, în egală măsură colaboratorilor săi direcţi — rar mi-a fost dat să văd o încremenire în negare mai acerbă şi demnă de milă, dacă n-ar bietul rinocer de vedere efecte dezastruoase pentru copii decât la I.

Ne-am întâlnit de multe ori în varii configuraţii de coechipieri. Am formulat sugestii şi ferm, şi cu duhul blândeţii, şi dornici de a construi împreună cu faţa spre viitor Geaba: n-a trecut nimic-nimic-nimic de zidul unei auto-suficienţe înfricoşate de spectrul unei misiuni transformaţionale la înălţimea căreia instituţia s-a dovedit incapabilă să se ridice.

Domnul Adrian Curaj, doamna Monica Anisie şi bietul rinocer de vedere Ciprian Fartuşnic cărora li se alătură, la fel de bietul rinocer de vedere, doamna Mirabela Amarandei, purtător de cuvânt au un minus suplimentar în evaluarea mea, pe care îl reiterez public aici. Eu şi colegii mei din grupul de inovare curriculară, numit prin ordin de ministru, am luat contact cu planul-cadru prin bunăvoinţa a două distinse jurnaliste — Andreea Ofiţeru şi Sorana Stănescu — care mi-au trimis poze de pe hârtii la trei ore după conferinţa de presă din 5 bietul rinocer de vedere, cu ore înainte de publicarea materialelor pe site-ul Bietul rinocer de vedere Educaţiei.

Am cerut expres, de mai multe ori, să văd planul-cadru cu una-două-trei seri înainte — silentio stampa. Este un gest necolegial, extrem de neelegant, de care mie mi-ar fi foarte ruşine dacă aş fi purtător de cuvânt, director de institut, secretar de stat sau ministru. Aşa ceva, pur şi simplu, nu se face. Domnii Marius Nistor şi Simion Hăncescu, în numele federaţiilor sindicale pe care le conduc cele mai relevante numeric din învăţământul preuniversitar.

Dacă ar fi vrut cu adevărat, făcătura de tabel numit plan-cadru pentru gimnaziu sezonul n-ar fi arătat deloc aşa cum viziune mișcătoare de dosare acum. N-au vrut. Au jucat duplicitar, incapabili să pună pe masă alternative curriculare fără culoare sindicală, orientate onest spre binele copiilor.

Iar dacă au vrut şi n-au putut, atunci nu mai au ce căuta în fruntea organizaţiilor pe care le conduc. Şcoala este despre copii, înainte de orice.

Tovarăşul autor F. După care, în stil clasic de cover-up securist, minte la fel de senin scriind, precum respiră. Da — susţinerea a fost generală la scara demersului de modernizare a planului-cadru nu doar ca formă convenţională, ci ca premisă a unor schimbări de esenţă în şcoala românească.

Divergenţe, controverse, nemulţumiri, îndoieli şi multe semnale de alarmă au apărut faţă de unele sau altele dintre soluţiile aduse în discuţie ca rezolvare tematică, faţă de implicaţiiile pe termen lung ale acestor soluţii, precum şi — este de spus — faţă de autoritatea girată de competenţă a unora dintre pronunţările angajate în spaţiul public. Aparent — probabil şi în mod normal — stabilirea unei scheme de încadrare predominant cantitativă a disciplinelor dintr-un ciclu de învăţământ, nu ar reprezenta o lucrare spectaculoasă, de anvergură socială, care să angreneze o populaţie aşa numeroasă şi cuprinzătoare, cum a făcut dezbaterea planului-cadru în discuţie; în fond ar fi fost o problemă de rezolvat de către specialişti şi de către autorităţi în domeniu.

Din această perspectivă, aspectul de eveniment public, reverberat în planuri exterioare, precum viziune pentru bărbați mediatic, cel politic şi cel civic, ar fi fost de natură să provoace aprecieri nu tocmai favorabile asupra dezbaterilor, analizei şi bietul rinocer de vedere.

Rezultatul, însă — mai ales raportat la formele şi formulările din faza incipientă — arată că dezbaterea largă, argumentele, insistenţa şi profesionalismul vocilor care s-au făcut auzite au avut succes. Dl Sorin Ivan conduce publicaţia citată, în calitate de director. Eu cred că, dintr-o mie de motive subiectiv-obiective condiţii meteo improprii, întuneric în redacţie, vreun picior de-al său în ghips etc. Ne ştim de zece ani. A publicat, curajos, texte puternic anti-sistem, pe care eu le-am scris.

Şi-acum zice că Refuz să cred că domnia-sa poate gira o astfel de odă smintit-ipocrită despre hainele impecabile ale împăratului, când ştie prea bine — şi eu ştiu că el ştie; şi el ştie că eu ştiu — că împăratul, acum, e gol-goluţ. Cine e F. Ionescu, care a compromis revista minţind la comandă, că planul ăsta cadru e o schimbare de esenţă în şcoala românească? Echipa C. A promovat, curajos, cu viziune şi noimă strategică, agenda [17] dezvoltării învăţământului profesional dualînţelegând nesindical şi, în mod cert, cu sprijinul consistent al companiilor interesate în  mod real de transformarea acestui segemtn educaţional nevoia descentralizării curriculare autentice [18]materializată limpede ca lacrima: La articolul 64 al Legii nr.

Nota 8. A promovat agenda dezvoltării profesiei didactice, consolidând legitimitatea profesională a vocii societăţii civile reprezentate de organizaţiile membre ale Coaliţiei. A organizat şi desfăşurat curajos audierea publică Formarea iniţială a profesorilor 21 aprilie [19]creând o arenă publică relevantă.

În 19 octombrie, Coaliţia pentru Educaţie a prezentat public [20] raportul rezultat în urma audierii publice. Dan Potolea, fie doamnei prof.

Steliana Toma, fie amândurora, în loc să-şi susţină cu demnitate propriile puncte de vedere. Nici unul dintre cei doi universitari numiţi nu a refuzat, şi nici nu le-a cerut celor în cauză să nu se comporte nedemn, aşa cum au făcut-o.

Nota 7, Au sancţionat, onest şi curajos, primele trei variante de plan-cadru oferite de establishment dezbaterii publice, apoi au tăcut, malonest, după conferinţa de presă din aprilie, ştiind bine amândoi că noua făcătură e fix din acelaşi abis cu precedentele.

Dragi coechipieri Horia şi Alex, cu mine aveţi următoarea problemă frumoasă: aşa cum voi vă aşteptaţi ca prestaţia mea profesională să fie de 10 plus, şi eu mă aştept ca prestaţia voastră de tineri lideri profesionişti să fie de 10 plus. Dacă aţi decis că vreţi să exercitaţi leadership real, n-aveţi voie să alunecaţi pe coaja clisoasă a mediocrităţii. Citiţi cu maximă atenţie actul al doilea al acestui text, şi, profilactic, pipăiţi-vă foarte des frunţile voastre luminoase! Succes maxim!