Cancerul de colon, boala intestinului lenes - Medsana Romania

Vederea intestinului, Suprapopularea bacteriană a intestinului subţire din perspectiva medicului de familie

Cancerul de colon, boala intestinului lenes - Medsana Romania

Prin suprapopularea bacteriană a intestinului subţire se produc maldigestia şi malabsorbţia proteinelor, glucidelor şi lipidelor, precum şi a vitaminelor, cu următoarele efecte: 1. La pH fiziologic, acizii biliari asigură solubilizarea grăsimilor din alimentaţie.

Efectul bacteriilor vederea intestinului enterocitelor face ca reabsorbţia acizilor graşi să fie deficitară şi să se sintetizeze în exces acidul lithocholic, care este toxic pentru epiteliul intestinal, ducând la o absorbţie redusă a grăsimii şi a altor nutrienţi.

În plus, afectarea enterocitelor de către acizii biliari şi bacteriile în exces reduce activitatea dizaharidazei, cu acumularea de carbohidraţi. Malabsorbţia proteinelor rezultă prin scăderea capacităţii mucozale în captarea aminoacizilor şi în degradarea proteinelor. SIBO poate evolua cu forma reversibilă de enteropatie, cu pierdere de proteine. Malabsorbţia vitaminei B12, prin utilizarea vitaminei B12 cuplate cu factorul intrinsec de către bacteriile anaerobe.

Deşi bacteriile enterice sintetizează cobalamina, ele scad absorbţia acesteia. Malabsorbţia vitaminei B12 poate determina anemie şi tulburări neurologice. Bacteriile sintetizează, de asemenea, acidul folic. Spre deosebire de cobalamină, acidul folic este eliberat în lumenul intestinului subtire, unde poate fi absorbit.

Astfel, pacienţii cu SIBO rareori au deficienţă de folat. Deficitul de tiamină şi nicotinamidă rezultă, de asemenea, din utilizarea bacteriană a acestora. În contrast, nivelurile de folat şi vitamină K sunt ridicate vederea intestinului SIBO, din cauza sintezei bacteriene a acestora.

Creşterea permeabilităţii intestinale contribuie, de asemenea, la creşterea absorbţiei intestinale şi la creşterea nivelului de vitamină K. Clinic Suprapopularea bacteriană poate să perturbe motilitatea intestinului subţire, provocând greaţă, anorexie şi balonare.

Majoritatea pacienţilor cu SIBO prezintă: balonare disconfort abdominal sau diaree cronică apoasă. Steatoreea cu scaune grase sau voluminoase este rară şi apare de obicei la pacienţii cu SIBO şi anatomie modificată de exemplu, sindromul de ansă oarbă. Copiii pot prezenta deficit ponderal. În cazurile severe, pacienţii au pierdere în greutate din cauza diareei. Pacienţii cu SIBO sever, după o intervenţie chirurgicală de exemplu, bypass gastric sau în urma sindromului intestinului scurt, pot avea simptome secundare deficitului de vitamine.

Pacienţii cu deficit de vitamină B12 pot prezenta slăbiciune, ataxie şi parestezii.

restaurare a vederii perforante ochelari-simulatoare

Pacienţii cu tetanie din cauza hipocalcemiei pot prezenta amorţeală periorală, parestezii ale mâinilor şi picioarelor şi crampe musculare. Copiii pot avea, de asemenea, o boală osoasă metabolică din cauza deficienţei vitaminei D. În cazuri rare, pacienţii cu SIBO prezintă o stare mintală modificată din cauza acidozei D-lactice, după o masă bogată în carbohidraţi. Simptomele pot varia de la confuzie la comă, bradilalie, bradipsihie, convulsii şi ataxie.

Examenul fizic este de obicei normal la pacienţii cu SIBO. Cu toate acestea, în unele cazuri, abdomenul poate fi destins, hipersonor şi sensibil la palpare.

Small intestinal bacterial overgrowth, from the family doctor’s perspective

Pacienţii cu hipoalbuminemie din pricina mal­ab­sorb­ţiei pot avea edeme periferice, totuşi acest lucru este rar. Modificările de laborator includ anemie macrocitară prin deficit de B12 şi prezenţa grăsimilor fecale.

Pacienţii pot avea, de asemenea, niveluri scăzute de tiamină şi niacină şi concentraţii crescute de folat seric şi vitamină K. În cazuri rare, pot avea anemie microcitară feriprivă secundară sângerărilor din cauza ulcerelor din ansele intestinale cu stază, asociate cu ileită sau colită.

  1. Erecție dimineață medical
  2. Descrierea problemelor de vedere

Pacienţii cu enteropatie proteică din cauza SIBO au hipoalbuminemie. Aspectul endoscopic şi cel histopatologic al intestinului subţire şi colonului sunt normale la vederea intestinului pacienţilor cu SIBO. Totuşi, dacă apar modificări endoscopice, sunt leziuni specifice colitei şi ileitei, asociate cu SIBO sever, şi se observă edemul mucoasei, pierderea modelului vascular normal, eritemul neuniform, friabilitatea şi, în cazuri rare, ulceraţia.

Modificările histopatologice sunt nespecifice la pacienţii cu SIBO şi includ modificări ale marginii în perie, criptită, limfocitoză vederea intestinului şi eozinofilie. Diagnostic Diagnosticul SIBO trebuie suspectat la pacienţii cu balonare, flatulenţă, disconfort abdominal sau diaree cronică fără alte cauze organice. Testul respirator este simplu, neinvaziv, disponibil şi reprezintă modalitatea cea mai la îndemână pentru a diagnostica SIBO la pacienţii cu suspiciune clinică.

Kitchen tour! + Kitchen remodel details!

Testul respirator se bazează vederea intestinului principiul conform căruia prin metabolizarea unui substrat de carbohidraţi lactuloză sau glucoză, de exemplu de către microbiota colonică se produce gaz hidrogen, metancare este absorbit şi, în cele din urmă, excretat în respiraţie, unde poate fi detectat şi dozat. La pacienţii cu SIBO, administrarea de lactuloză are ca rezultat un vârf precoce al concentraţiilor de hidrogen, respectiv metan din respiraţie, din cauza metabolizării de către bacteriile existente anormal în intestinul subţire.

Glucoza se absoarbe rapid din intestinul subţire proximal. Când este utilizat ca substrat pentru diagnosticarea SIBO, este metabolizat până la hidrogen în lumenul intestinului subţire înainte de absorbţie. Pregătirea pacientului şi protocolul de testare Există variabilitate în metodologia de vederea intestinului şi interpretarea testelor respiratorii cu carbohidraţi. Însă câteva principii deficiență vizuală primară de pregătirea pacientului în vederea testării sunt comune, şi anume: Antibioticele trebuie evitate cu patru săptămâni înainte de testare.

Medicamentele prokinetice şi laxativele trebuie oprite timp de o săptămână înainte de testare.

Suprapopularea bacteriană a intestinului subţire din perspectiva medicului de familie

Acestea accentuează tranzitul intestinal, iar lactuloza sau glucoza folosite pentru testare ajung mai rapid la locul de metabolizare şi apar rezultate fals pozitive. Carbohidraţii complecşi vederea intestinului exemplu, pâine, paste, fibre şi laptele trebuie evitate timp de 12 ore înaintea testării. Aceste alimente fermentează şi provoacă secreţii de hidrogen prelungite, cu o creştere a nivelului bazal al hidrogenului, şi astfel poate apărea un rezultat fals pozitiv.

Exerciţiile fizice excesive şi fumatul trebuie evitate în ziua testului respirator. Fumatul creşte nivelul de hidrogen în respiraţie şi accelerează tranzitul gastric, conducând la un rezultat fals pozitiv.

Hiperventilaţia asociată efortului fizic scade nivelul de hidrogen din respiraţie, ducând la un rezultat fals negativ. Tehnica testului constă în vederea intestinului nivelului hidrogenului, dioxidului de carbon şi metanului în respiraţie în momentul iniţial şi la fiecare 15 minute după administrarea substratului de carbohidraţi folosit la testare fie glucoză 75 de grame, fie lactuloză 10 grame, în funcţie de tipul de test respirator folosit.

Testul respirator durează de minute. Totuşi, aceste studii au avut mai multe limitări, inclusiv eterogenitatea populaţiilor de pacienţi, dimensiunile mici ale eşantioanelor şi limitele variabile pentru a defini un test pozitiv. Nivelul crescut de metan la testul respirator se vederea intestinului datora constipaţiei asociate. Deşi unele studii au sugerat vederea intestinului testul respirator la lactoză are o sensibilitate puţin mai mare pentru diagnosticarea SIBO comparativ cu testul de respiraţie la glucoză, altele nu au demonstrat diferenţe semnificative în performanţa testului.

Cultura din aspiratul jejunal era considerată gold standard diagnostic.

eticheta de exercițiu la vedere

Pacienţii pot avea microorganisme multiple în diferite concentraţii. Cele mai frecvente specii includ Bacteroides, Enterococcus şi Lactobacillus. Aspiratul jejunal se obţine în timpul endoscopiei digestive superioare, prin plasarea unui cateter steril în orificiul de aspiraţie al endoscopului sau prin fluoroscopie. Conţinutul aspiratului trebuie transferat imediat într-un flacon de transport anaerob şi cultivat pentru creşterea bacteriilor aerobe şi anaerobe.

cum să restabiliți vederea noaptea

Deşi culturile din aspiratul jejunal au fost considerate standardul de referinţă pentru diagnosticul SIBO, procesul de obţinere a aspiratului jejunal este invaziv şi rezultatele sunt slab reproductibile.

Supravieţuirea bacteriană poate fi neuniformă, limitată la intestinul subţire distal de exemplu, SIBO timpuriu sau localizată în zone relativ inaccesibile de exemplu, ansa vederea intestinului la rezultate fals negative. Culturile fals pozitive pot rezulta din contaminarea cu floră orofaringiană în timpul colectării specimenelor. Din aceste motive, cultura din aspiratul jejunal este utilizată în mod limitat în diagnosticul SIBO.

Diagnostic diferenţial Diagnosticul diferenţial al diareei din cauza SIBO include alte cauze ale diareei cronice, dintre care cele mai frecvente: Boala celiacă — pacienţii cu boală celiacă şi SIBO pot prezenta simptome similare. Cu toate acestea, pacienţii cu boală celiacă au un test respirator negativ pentru SIBO şi serologie pozitivă pentru boala celiacă.

Caracteristicile bolii Crohn, inclusiv prezenţa bolii perianale fisuri, fistuleinflamaţia transmurală cronică şi granuloamele pe biopsie sunt absente în SIBO. Sindromul intestinului iritabil — pacienţii cu SIBO şi sindromul intestinului iritabil SII pot avea ambele manifestări clinice, diaree şi constipaţie. SII este vederea intestinului sindrom funcţional, predominant caracterizat prin dureri abdominale cronice recurente.

Durerea abdominală la SII, spre deosebire de SIBO, este legată de actul defecaţiei şi asociată cu o schimbare a frecvenţei sau a formei aspectului scaunului.

Complicaţii Efectele sistemice din pricina producţiei de toxine şi creşterea permeabilităţii intestinale vederea intestinului SIBO au fost asociate cu următoarele complicaţii sistemice: Encefalopatia hepatică — vederea intestinului enterice degradează proteinele, cu sinteză de amoniac. Nivelurile ridicate de amoniac precipită encefalopatia hepatică la pacienţii cu insuficienţă hepatică avansată.

exercitii pentru miopie

Acidoza D-lactică este un sindrom neurologic rar la pacienţii cu SIBO, asociat cu sindromul de intestin scurt sau cu bypass jejunoileal. Acidoza lactică determină modificări ale stării mintale, de la confuzie la comă, discurs confuzional, convulsii şi ataxie. Boli hepatice nonalcoolice grave. Microbii intestinali au fost implicaţi ca o sursă potenţială de leziuni hepatotoxice oxidative.

În timp ce unele studii au sugerat că prevalenţa SIBO poate fi mai mare la pacienţii cu steatohepatită nonalcoolică comparativ cu persoanele sănătoase, la care s-au utilizat teste respiratorii pentru stabilirea diagnosticului, numărul total de bacterii din fecale nu a fost semnificativ diferit în cele două loturi. De aceea, sunt necesare studii suplimentare pentru stabilirea rolului SIBO în patogeneza bolii ficatului gras nonalcoolic. Tratament Obiectivul principal al terapiei în SIBO este folosirea antibioticelor, care reduc mai degrabă decât să eradicheze suprapopularea bacteriană.

Terapia cu antibiotice este de obicei începută pe bază empirică. Selectarea regimurilor antimicrobiene se bazează pe tipul de SIBO, prevalenţa factorilor de risc pentru rezistenţa la medicament expunerea prealabilă sau repetată anterioară la antibioticalergiile la antibiotice şi, nu în ultimul rând, pe costuri.

Rifaximina este vederea intestinului de rifamicină şi este un antibiotic neabsorbabil. Este bine tolerat şi s-a demonstrat că este eficient în tratamentul SIBO. Cu toate acestea, costul ridicat al rifaximinei i-a limitat utilizarea. La pacienţii cu SIBO cu producţie de metan se recomandă o combinaţie de neomicină de vedere încețoșată a ochilor de două ori pe zi şi rifaximină de mg de trei ori pe zi, vederea intestinului de 14 zile.

Corecţia deficienţei micronutrienţilor Deficienţele vitaminei B12, vitaminelor solubile în grăsimi, fierului, tiaminei şi niacinei pot fi vederea intestinului cu SIBO sever şi ar trebui corectate atunci când sunt prezente.

Cu toate acestea, cazurile severe necesită un tratament care este acelaşi ca şi pentru pacienţii cu boală inflamatorie intestinală. SIBO recurent este, de asemenea, frecvent după tratamentul cu antibiotice. Recurenţa a fost mai probabilă la adulţii mai în vârstă, la cei cu antecedente de apendicectomie şi vederea intestinului tratament cronic cu inhibitor al pompei de protoni IPP.

Pacienţii fără nicio ameliorare a simptomelor după două cicluri de tratament cu antibiotice sau simptome progresive trebuie reevaluaţi. Profilaxia antibiotică pentru SIBO trebuie rezervată pacienţilor cu cel puţin patru episoade distincte şi bine documentate în decurs de un an şi cu factori de risc pentru SIBO recurent de exemplu, sindromul intestinului scurt sau diverticuloza jejunală.

La aceşti pacienţi, administrăm antibiotice periodic între 5 şi 10 zile lunar sau o dată la două săptămâni. Antibioticele sunt modificate pentru a împiedica dezvoltarea rezistenţei la un anumit medicament. Frecvenţa de rotaţie a antibioticelor variază de la o lună la fiecare şase luni.

Prolapsul Intestinului Subţire - lipsatratament.ro

Oligozaharidele, di- şi monozaharidele şi poliolii FODMAP sunt carbohidraţi cu catenă scurtă, slab absorbiţi şi activi osmotic în lumenul intestinal, unde sunt fermentaţi rapid de bacteriile intestinului subţire. Există date limitate pentru vederea intestinului susţine probioticele în tratamentul SIBO. Într-o metaanaliză dincare a inclus vederea intestinului studii, nu a existat o diferenţă semnificativă în incidenţa SIBO la pacienţii cu probiotice în comparaţie cu grupul de control.

Pacienţii cu SIBO care au fost trataţi cu probiotice au avut rate mai mari de decontaminare intestinală şi scădere a concentraţiei hidrogenului în respiraţie şi a durerii abdominale, dar nu a existat nicio îmbunătăţire semnificativă a diareei. S-a demonstrat că statinele inhibă producerea de gaz metan prin activarea tulpinilor de Methanobrevibacter.

Cu toate acestea, studiile la pacienţii cu SIBO lipsesc. Aspecte ale SIBO importante pentru medicul de familie Ca medici de familie practicieni, diagnosticul SIBO trebuie suspectat la pacienţii cu balonare, flatulenţă, disconfort abdominal sau diaree cronică, fără alte cauze organice. În practica noastră curentă, situaţia cea mai frecventă de SIBO recunoscută şi tratată este cea care apare la pacienţii cu ciroză şi encefalopatie hepatică.

Diagnosticul este confirmat în special prin testul respirator la glucoză sau lactoză. Tratamentul are la bază reducerea coloniilor bacteriene din intestinul subţire, şi nu eradicarea lor.

Antibioticul folosit este rifaximina, cu dovezi de tip 2C. Terapia trebuie să ţină cont de rezistenţa la antibiotice. Regimul alimentar FODMAP redus are efect pozitiv asupra senzaţiei de balonare şi de disconfort abdominal, dar nu şi asupra diareei. Recidivele SIBO sunt posibile. Atunci când suspicionăm un SIBO, ca medici de familie, conduita cea mai corectă este trimiterea la specialist.

Prolapsul Intestinului Subţire

Evaluarea gastroenterologică este obligatorie pentru stabilirea corectă a diagnosticului şi a conduitei terapeutice. Pentru un management adecvat al unui astfel de pacient, colaborarea dintre medicul de familie şi medicul gastroenterolog este esenţială.

Conflict of interests: The author declares no conflict of interests. Abnormal breath testing in IBS: a meta-analysis.

ochii obosesc; vederea se înrăutățește

Dig Dis Sci. Small intestinal bacterial overgrowth in patients with irritable bowel syndrome. The prevalence of overgrowth by aerobic bacteria in the small intestine by small bowel culture: relationship with vederea intestinului bowel syndrome. Small intestinal bacterial overgrowth syndrome.

  • Efectul unui imager termic asupra vederii
  • Viziunea liliecilor